Doamna D.V.

“Mi-e drag să veniți pe la mine, că sunt singură toată ziua și nu am cu cine vorbi. Ramona vine de mai multe ori pe săptămână să mă ajute și mereu îmi pune în priză telefonul ăla mic (n.red. mobilul din kit-ul de urgență). Brățara cu buton (n.red. butonul roșu) o port mereu, maică, să știi. Dar uneori o agăț la gât să nu se murdărească dacă gătesc.”

Doamna E. G.

“Am apăsat pe Butonul Rosu când eram singură. Mi-a fost foarte rău. Am vorbit cu doamna Ştefania (dispecer) şi a venit la mine doamna Mariana (asistenta medicală). Au chemat ambulanţa. Pe urmă m-au sunat chiar şi de la Bucureşti, ca să vadă cum mă simt…Au fost foarte săritori! Jos pălăria!”

Doamna O. U.

“Nu îmi mai e teamă că mi-e rău. Mă gândesc că şi dacă mi-e rău, acum am cui să cer ajutorul imediat! Nici nu  mă mai gândesc că se poate întâmpla ceva. Înainte mi-era frică. Atunci când stăteam în casă singură, mi-era foarte frică. Faptul că am brăţara, mă linişteşte. De exemplu, într-o zi simţeam o oboseală grea. Şi imediat m-am gândit:  <<lăsă că dacă mi-o fi rău, o sun pe Ştefania (dispecer) şi iau fetele (de la Fundaţia Crucea Alb Galbenă Buzău) atitudine>>.”

Doamna T. M.

“De 3 ani fetele de la Crucea Alb Galbenă îmi deschid ușa și mă întreabă cum stau cu sănătatea. Câteodată mă simt mai bine, câteodată mă simt mai rău. Am diabet și tensiune și abia îmi ajung banii de medicamente. Acum, de când am și brățara cu butonul de panică, e și mai bine. Am sunat ori de câte ori mi s-a făcut rău și d-nul Viorel a fost foarte amabil. Imediat a trimis ambulanța. L-am sunat pe d-nul Viorel și când nu mi-a fost rău. Imi place să-l aud. Vorbește foarte frumos cu mine și mă ajută de fiecare dată!”

 

Doamna  P. R.

“Am 92 de ani și mulțumesc lui Dumnezeu că am găsit Crucea Alb Galbenă. Așa simt și eu că am pe cineva, că am la cine apela în caz de nevoie. De doi ani ani, de când d-na asistent Daniela are grijă de sănătatea mea, parcă nu mai am gânduri negre. Am un băiat dar e în America și nu-l mai interesează de mine. Crucea Alb Galbenă e acum familia mea. Mă bucur că nu m-au considerat prea bătrână ca sa-mi dea și ceasul acesta cu buton de alarmă. Butonul asta mi-a salvat viața. Într-o dimineață, pe la 5, mi s-a făcut rău. Mă durea tare în piept și nu mai puteam respira. Am apăsat pe buton. D-nul dispecer a chemat ambulanța și până a venit m-a ținut de vorbă ca să uit de durere. I-a jutat pe cei de la salvare să intre în casă că le era frică de căței.  M-a luat salvarea și m-a dus la Spitalul Floreasca. Dacă nu erau cei de la Crucea Alb Galbenă, precis muream. Așa, acum vorbesc cu dvs.”

 

D-nul B. P.

“Numele meu este B. P., am 72 de ani, sunt actor pensionar al Circului de Stat București. Activitatea mea de actor mi-a adus mari satisfacții dar odată cu trecerea anilor au aparut și micile neplaceri cauzate de bolile specifice vârstei.

Multumesc echipei de la Crucea Alb Galbenă care mi-a oferit un telefon mobil cu brațară cu buton de alarmă, telefon care mi-a fost de mare ajutor salvându-mi viața. Într-o după amiază de toamnă am avut o stare de amețeală puternică, am transpirat mult iar bataile inimii erau foarte puternice. La insistențele soției mele am apăsat butonul de pe brățara telefonului și am intrat imediat în legatură cu dispecerul CAG : Dl. Viorel, care s-a consultat cu dna asistent șef Steluța și după cele descrise de mine au bănuit că este vorba de un AVC.

Au alertat imediat serviciul 112 care m-a transportat la Spitalul de urgența Floreasca unde am fost diagnosticat cu AVC.

Având în vedere că a fost depistat din timp și am fost tratat corespunzator, pot spune că mă simt foarte bine și în ziua de azi”

ajutor pentru batrani

16601605_246513372425790_236834422091374670_o